Archive for January 19th, 2008

Premiile World of USO 2008

S-a terminat. World of USO (codenamed USO-Quest) a fost primul proiect mai măricel şi cu impact serios de la ROSEdu. A fost cea mai cea treaba a semestrului pentru tot anul I al facultăţii de Automatică şi Calculatoare. A fost o ocazie de a cunoaşte oameni, de a lucra în echipă, de a învăţa de la persoane competente şi totodată o sursă de distracţie. A fost cam ceea ce nu m-aş fi gândit să petrec la această facultate, mi-a plăcut, îmi place şi mai vreau.

Mircea, Răzvan Rughiniş, Sergiu,George, Nicoleta, Andrei, Răzvan Deaconescu, Vlad Ureche, Alex, Lucian, Mihai, Vlad

A început de la ideea celor doi Răzvani de a face mai plăcută experienţa celui mai frumos curs din anul întâi, Utilizarea Sistemului de Operare. A urmat implementarea sub ochii atenţi ai întregii echipe ROSEdu. Apoi, înainte de marea lansare, au fost adăugate ingredientele de joc: poveste, niveluri bine denumite, pictograme şi chiar un quest special care să sfideze toate regulile. Apoi raportarea de erori şi repararea lor. Şi a rulat… din octombrie până în ianuarie, până ieri.

Premianţii World of USO. Felicitări!

Astăzi am decernat premiile. Membrii echipei din spatele jocului i-au premiat pe cei 11 boboci care au reuşit să strângă cele mai multe puncte sau s-au remarcat la questul special. A fost o super experienţă să stau (să stăm) în faţa celor care 4 luni de zile au folosit un produs al imaginaţiei şi muncii noastre. Să ne felicităm reciproc, dar mai ales să ne promitem că nu ne oprim aici.

Eu dând mâna cu locul 1, Alexandru Bardaş

Lucrurile se mişcă frumos în direcţia aceasta… se întrevăd proiecte noi, se prevăd viitori membri. Se vede că scoaterea mâinilor din sân şi implicarea pot schimba felul în care merg lucrurile chiar şi la o facultate în care multe materii/percepţii/atitudini sunt din păcate rămase în urmă.

Fericit că am făcut parte din asta, semnez.

Alex Ef
PS: toate fotografiile se găsesc la adresa: http://,,,/PremiereWOUSO20072008




Se intâmplă în Poli

Voi vorbi puţin despre un prieten, Anicul. Părinţii au vrut să-i spună Ana şi a ieşit băiat. De o calmitate rară, în ultimul timp nu are cea mai bună karmă.

Sistemul de notare de la noi din facultate este cel puţin dubios. Să zicem că prietenul nostru, Anicul este foarte bun la balsamare. Poate rescrie tabela de întreruperi fără ajutor extern, îi place… le are pe toate. Profesorul îl notează cu 9 pentru că nu s-a remarcat la laborator. Tot aşa la telecronică. Prezenţe la fel cu cei cu 10, în plus activitate şi cunoştinţe avansate. Din nou 9. Scurt, fără alte explicaţii.

Şi prietenul cel calm nu zice nimic, tace. Ba chiar, se declară mulţumit deşi nedreptatea este mai mult decât evidentă. “Calmează-te, Anicule!!!se aude un zgomot. “Dar sunt calm”.

Încotro ne îndreptăm?