Se intâmplă în Poli
Voi vorbi puţin despre un prieten, Anicul. Părinţii au vrut să-i spună Ana şi a ieşit băiat. De o calmitate rară, în ultimul timp nu are cea mai bună karmă.
Sistemul de notare de la noi din facultate este cel puţin dubios. Să zicem că prietenul nostru, Anicul este foarte bun la balsamare. Poate rescrie tabela de întreruperi fără ajutor extern, îi place… le are pe toate. Profesorul îl notează cu 9 pentru că nu s-a remarcat la laborator. Tot aşa la telecronică. Prezenţe la fel cu cei cu 10, în plus activitate şi cunoştinţe avansate. Din nou 9. Scurt, fără alte explicaţii.
Şi prietenul cel calm nu zice nimic, tace. Ba chiar, se declară mulţumit deşi nedreptatea este mai mult decât evidentă. “Calmează-te, Anicule!!!” se aude un zgomot. “Dar sunt calm”.
Încotro ne îndreptăm?
January 19th, 2008 at 10:15 am
Da, aşa e dom’le şi trist e că e aşa. Dar exact din acest motiv suntem noi aici să ne implicăm şi să nu se mai întâmple asta.
P.S.: Pentru Anicul ăsta, dacă el ştie să facă toate ăstea ce note mai ia deja nici nu mai contează, e “şăf” cum se spune la noi, şi “ghic şăf” cum se spune aici.