Student la CS

Imi place transportul in comun de aici: sunt vreo 6 linii de metrou, care acopera atat orasul cat si orasele satelit – metrou de suprafata. Trenurile sunt vechi – mai vechi decat cele din Bucuresti, dar circula des si bine. Un lucru fain: toate statiile din reteaua Washingtonului arata fix la fel – fara brizbrizuri de arhitectura, doar un tunel betonat dragut si iluminat economic. Am aterizat si in statii in care scarile rulante pareau sa nu se mai termine.

Interesant si diferit este modul de taxare: platesti fiecare calatorie, metoda cea mai comoda fiind cu un card magnetic pe care il poti incarca fie cu_cardul bancar, fie cu bancnote/monede la automate pe care le gasesti in fiecare statie de metrou. Ingenios e si faptul ca o calatorie costa diferit daca e in orele de varf (de aia am platit la un moment dat $4 in loc de $2). Mai mult, daca faci legatura dintre autobuz si metrou sau invers, scutesti 50 centi. Plata in autobuz este la un cititor de carduri/mancator de banconte de langa sofer. Astfel, este aproape imposibil sa intri fara sa platesti. In metrou validezi cand intri, dar banii sunt retrasi din cont abia la iesire (conteaza astfel ora si distanta – intern/extern) cand validezi din nou.

Cel mai important cred este faptul ca metroul este accesibil. Nu doar 1 mai si Unirii, ci absolut toate statiile sunt dotate corespunzator pentru persoanele disabled/seniors. De asemenea, autobuzele stiu kneeling: se lasa in jos pana la nivelul bordurii pentru ca batranii sa urce fara probleme. Pentru cei in scaune cu rotile exista rampe, iar soferul se ocupa prioritar de urcatul/coboratul acestora. Din cate am inteles, si autobuzele Mercedes Citaro din Bucuresti sunt dotate corespunzator, dar n-am vazut pe niciunul sa si puna in folosinta sistemul – poate e din cauza ca bordurile noastre sunt intr-un continuu proces de rodaj.

Lasand transportul care e grozav, what really bugs me sunt unitatile de masura: ciudatii astia de americani folosesc picioare si mile in loc de metri, oz in loc de grame, grade Fahrenheit, galoane in loc de litri. Ma mir ca nu au alt sistem de masura al timpului, just for the fun of being special. Richard, vecinul, zicea ca in scoala ii invata sistemul metric, dar nimeni nu-l aplica. E destul de aiurea sa vezi o temperatura de 70 grade si apoi sa te gandesti ca scazi 32, imparti la 9 si inmultesti cu 5… ca sa obtii Celsius.

Totusi, imi place felul in care masoara consumul: nu litri pe suta de km, ci mile pe galon . Desi e practic acelasi lucru, 1/, pare mai simplu si mai natural… ar trebui sa imprumutam si noi asta

Cam atat pentru acum.